Acum ceva vreme vedeam prin oras graffitiuri cu textul “Base mort“, iar azi citesc articolul asta de pe Gandul.info. Articolul, ca articolul, dar comentariile sunt de milioane!

pacat ca nu e adevarat. Facea fericiti aproape 20 milioane de romani.

Nu sunt romanii atat de norocosi, mare pacat dar inca speram.

doamne ajuta , poate e adevarat , si nu vor sa ne sperie ……..:):):)

eu pun sampania, oricum, la rece.
anuntati-ma cand trebuie sa o deschid!!!!!!!

Sper ca Basescu sa moara anul asta, el si familia lui… valabil pt toate je-gu-ri-le pedeliste.

Asta e un semn, o premonitie. C avorba romanului: nu iese fum fara foc. Si cand te gandesti ca nu mai avem nici un ban sa sarbatorim ca tot romanul cum se cuvine. Dar daca ala chior reuseste sa duca pe copca, promit ca ma imprumut , chiar si la dobanda mare, eventual in valuta, si tot cumparam cel mai bun vin romanesc, bere romaneasca si sucuri pentru aia micii. Dar, numai sa fie baiat serios si sa dea coltu pe bune, nu doar sa turteasca masina, ca vorba aia: fieru se-ndreapta si nu are nici o vina. Hai, pa , sa asteptam sa se intimple si va invit pe toti la mine-n sufragerie, cati incapeti, ….ne descurcam noi….va bag pe la vecini, nu va las eu in strada……..

Si astea sunt doar cateva exemple, adunate in 4 ore de cand a aparut stirea. Va dati seama ca, daca toti oamenii care nutresc asemenea sentimente se vorbesc, si cu poza lui Base in mana si indreptati spre Vila Lac 2, sigur se intampla ceva? Nici macar magu’ Apolodor, cel cu flacara violeta, nu ar mai face fata.

Acum, serios vorbind, la cate sentimente negative, blesteme si alte urari de genul s-au adunat la adresa lor, astia din PDL trebuie sa fie plini de bube pe cur! Omul nu este doar o fiinta materiala si rationala, ci este si o fiinta energetica, iar cu toate gandurile astea bune, numai binele ii paste…

Apropo, tu crezi in puterea gandului? Crezi ca poti doar dorindu-ti ceva foarte tare, acel lucru sa se intample?

foto: gurusfeet.com

Este o camera micuta, dar aranjata. Cladirea in care ma aflu, pe semne nu a fost gandita initial a fi hotel, caci camera mea are o usa blocata, ce da in una din camerele alaturate. Incepusem sa vad dezantajele numarului scazut de stele… Macar am internet wireless, cina si mic dejun. In plus, camera arata decent, iar daca podeaua intregului hotel nu ar fi fost atat de zgomotoasa, probabil ar fi fost extrem de multumitor, din perspectiva raportului calitate-pret.

Apoi au urmat 5 zile de traininguri, incheiate cu binecuvantarea dea a avea internet si a putea lua legatura cu cei de acasa, din Romania si Moldova. Nu stiu cum ar fi fost fara. Si asa, cred ca in fiecare seara am spus de cel putin 10 ori abia astept sa ma intorc acasa. Weekendul a fost liber, din pacate a trebuit sa mi-l organizez singura. Sambata a fost zi de plimbare, shopping si relaxare. Am cotrobait pe strazile din Clermont Ferrand ce imi aduc aminte de zona centrala din Brasov si Sibiu. Orasul are o arhitectura unitara, poate nu are cladiri noi, dar eu una nu am vazut nici o cladire de sticla. Fiecare cladire se potriveste perfect cu cea de alaturi si cu orasul ca intreg. Majestuasa, pe varful unei coline, La Cathédrale Notre Dame de l’Assomption de Clermont vegheaza asupra intregului oras, turnurile ei fiind un reper pentru mine cel putin. Catedrala este una in stil gotic, aducandu-mi inca odata aminte de Brasov, de Biserica Neagra.

Fiindca sunt in orasul Michelin, aici tramvaiul nu are 2 sine si roti metalice, ca cel din Bucuresti, ci o singura sina si roti cu anvelope. Desi exista o singura linie de tramvai, acesta arata extrem de interesant, semanand mai degraba cu un metrou si fiind extrem de silentios, nu ca tramvaiul 5 ce zguduie blocul in care stau. Daca tot am ajuns la transport, ei bine in Clermount am vazut un Duster si cateva Sandero, Dacia fiind cea mai vanduta marca straina din Franta, parca. Din pacate, nici un Logan, dar mai am timp pana plec. Oricum, taxiurile nu sunt Dacii, ci masini frantuzesti.

Sambata am hoinarit prin oras, pe strazile adiacente a ceea ce mi-a parut a fi centrul vechi din Clermont Ferrand, ce ajung in Place Delille. Aici se alfa tot felul de magazine cu imbracaminte si acesorii, un soi de Calea Victoriei si Magheru. Globalizarea insa si-a spus cuvantul, caci, majoritatea marcilor prezente aici sunt si la noi. Ceea ce mi s-a parut destul de diferit, a fost mall-ul. E drept, in Romania, intr-un oras de dimensiunile Clermont-Ferrand-ului, probabil nu se alfa nici un mall. Cel de aici este destul de inghesuit, cu etaje joase si cu un design spartan, fiind probabil una din cele mai noi cladiri, dar si mai disonante fata de celelelalte.

Dumnica in schimb, a fost o zi prea trista, moarta. Orasul era aprope pustiu, magazinele si restaurantele erau inchise, iar cele ce nu, aveau in general program pana pe la pranz. Linistea a fost cuvantul ce descrie cel mai bine aceasta zi. Singurele care duminca dimineata le-am gasit deschise, au fost un mini-Carrefour, ce avea logoul si numele brandului scrise cu verde, care avea duminca avea program pana la 13, iar in rest, pana la 22. Ei bine, daca la mini-Carrefour logoul era verde, la McDonalds nu era decat logoul, binecunoscutul M galben, iar numele lipsea cu desavarsite, culoarea rosie era destul de pala si nu atat de mult afisata ca in Mc-urile din Bucuresti. Desi complet diferit de McDonalds-urile de la noi, am fost extrem de surprinsa cand, intreband daca vorbeste engleza, mi s-au cerut scuze ca nu. Iar politetea de care a dat dovada tipa de la Mc, nu am intalnit-o doar la cel mai mare lant de fast-fooduri din lume, ci si prin alte magazine si in interactiunea cu alti oameni. Legat de oameni, Clermont-Ferrand pare a fi un oras multicultural, pe strazi intalnind destul de multi africani si asiatici.

Ce am realizat aici este ca intr-adevar francezii au inventat gatititul si ca imi place la nebunie mancarea lor (mai putin friptura de vita, de care fusasem avertizata ca va fi carne cruda si nici macar nu am incercat-o). Pana si mancarea de la cantina de la munca este extrem de buna si prezentata intr-un mod ales, aratand delicios, dar este si cu vreo 3-4 euro mai scumpa decat in cantina de la S-Park, care fie vorba intre noi, nu este chiar ieftina.

Abia astept sa ajung acasa. Doar ca azi am aflat ca dragul de vulcand din Islanda a erupt iar, si acum am emotii sa nu ajung sa dorm prin aeroporturi…

Asa ca lumea face azi flash-moburi degeaba pentru cai, caini, ca si ei, si noi, dam de dracu maine! Se pare chiar ca lui Base i s-a confirmat veridicitatea informatiei ca maine vine Apocalipsa, incat a acceptat ca piesa Chioru, blonda si piticu sa fie jucata chiar la Cotroceni. Acum nu stiu daca vor juca actori in ea, sau chiar Chioru, Blonda si Piticu.

Din aceasta noua perspectiva, in mintea mea se nasc nenumarate intrebari. Oare cum ar trebui sa intampinam aceasta zi, aproape unica in viata noastra. Zic apoape, fiindca poate unii dintre voi, au mai asteptat-o in 1994, 2000, 2001, 2010… Oare maine ar trebui sa iesim toti in pietele publice si sa intindem mesele, sa stam in case alaturi de familie sau sa mergem la biserica, sa ne rugam? In ultimele doua saptamani am citit de 3 ori Codul bunelor maniere astazi, insa bag de seama ca nu este prea actual. Nicaieri nu spune daca in cazul Apocalipsei trebuie lasate intai femeile si batranii! In afara de asta, cum ne vom saluta cand ne vom intalni: Apocalipsa fericita, La mai multe Apocalipse sau Sau Apocalipsa fumoasa. Dar la despartire? Multa sanatate deja este perimat! Noroc, de asemenea nu prea isi are rostul. Probabil ca La revedere, Judecata usoara sau Sa ne vedem dincolo cu bine ar fi mai potrivite. Oricum, nici o informatie de acest gen nu am gasit. Sunt dezamagit…

Aia mai optimisti, or sa ma contrazica, or sa spuna ca nu vine nici o Apocalipsa,  ca noi suntem cu 100 de ani in urma Occidentului (de fapt asta era acum 10-20 de ani, acum probabil suntem cu 150 de ani) si ca la noi o sa vina mai tarziu. Ei bine, eu tin sa ii contrazic, cred ca Apocalipsa a inceput aici, la noi, iar acum, va fi doar finalul. Pai, sa ne gandim noi la cuvantul Apocalipsa. Daca il despartim, obtinem Apoca si Lipsa. Pai nu e clar, ca Apoca, e defapt, Napoca. E clar, Apocalipsa, dupa cum ii spune numele, a inceput in 2008, de cand din(n)Apoca Lipsa este Emil Boc. De atunci a inceput si criza, si taierile si tot raul a inceput, aceasta fiind lucratura Antihristului, a celui imbracat in alb, Marinerul.

Ne vedem la Judecata, iar maine promit un livetext de la Apocalisa, pe contul meu de Twitter, care va invia in aceasta dimineata.

Foto: ipad-wallpapers.us

Insă, acum suntem la căldurică, NATO şi UIE veghează pentru binele nostru. Avem scut, avem alianta şi vizele, ce tot dau eu aici cu independenţa? Ce dacă vine nenea ala de la FMI cu adidasii rupti si faţă de speriat copii, Jeffrey Franks, si ne ordona cum trebuie sa stea traba prin piata muncii (si de data asta nu ma refer la statia de metrou), vine tantie UIE si ne spune ca tre sa marim preturile sa fim si noi ca bajetii aliniati. Că nu ne aliniează si salaru, cum ar spune Boc, asta e partea a doua. Si eu mai vreau sa o ard cu independenta. Ce atata independenta, ce merita ea amintita, darămite sărbătorită? Aşa că închei cu un sincer LA-MUE! (adica “La multi ani, Uniunea Europeana!”, dar varianta, asa, mai la scurt) si adaug o imagine plina de insemnatate, care să evoce dragostea mea, preferând să ma rezum la aceasta,  in lipsa melodiei intepretate de Anna Lesko, Arzi in flacari.

Foto: bant-shirts.com

Ne marcam teritoriul, ne personalizam lucrurile ba chiar si trupul, nu acceptam uniformizarea, insa tocmai lupta asta pentru “a fi diferit” mi se pare o forma de uniformitate. Nu poti fi intr-o multime de 100 de oameni imbracati la fel si sa te simti diferit? Nu ai nimic care sa de diferentieze in momentul in care esti gol alaturi de 100 de oameni si atunci simti nevoia unui body tuning? Punem accent pe trup, pe aspect, pe material, insa uitam ca diferenta e in noi si nu pe noi. Ce daca ai 5 tatuaje din care 2 ascunse pe care le arati tuturor, ce daca te imbraci diferit si imbini stiluri, ce daca freza ta e unica si esti un trendsetter, daca esti lipsit de valori si principii, daca telul tau este sa fii diferit, daca esti condus de reclame si propaganda?

Superficiali, lipsiti de continut, ne mascam superficialitatea prin dorinta de a fi unici. Vrem sa fim unici fiindca stim ca nu avem nimic sa ne diferentieze de ceilalti, fiindca nu avem incredere in noi, din teama de banalitate si fiindca nu vom fi remarcati decat daca vom soca.

Bine ca Vodafone inca nu a trecut la reclame cu handicapati, CRBL si Paul parca ar fi normali… Sper macar ei sa nu gasesca vreun bolnav de sindromul Down pe care sa il foloseaca in reclamele lor. Parca as vrea sa vad reclame cu oameni normali, nu cu al de Ciprian din Piatra Neamt. Reclamele nu trebuiau sa te faca se te identifici cu personajele din ele? Cu astfel de oameni ne vad „creativii” pe noi ca ne identificam? Sau poate cu astia se identifica ei…

Draga Andreea Neferu,

Daca te-ai fi interesat mai mult, ai fi aflat ca una din cele doua sosele fara miza din creierul muntilor poarta si numele de Transalpina. Este un drum extrem de vechi, care a fost folosit de stramosii nostri, romanii, denumit cica pe vreme aia “coridorul IV strategic roman”. Ai dracu ei romanii astia, ziceau ei la drumurile fara miza coridoare strategice… Ce sa stie ei, ma, acum  mai bine de 1900 inainte, cand tu nu ai nevoie decat sa mergi de la Bucuresti la Craiova ca sa iti vezi familia, sau de la Bucuresti pana in Poiana, ca sa poti savura ciocolata fierbinte preferata pe partie si de la Bucuresti la Giurgiu, ca sa mergi la Nisipurile de Aur si Bansko. Tin astfel, sa te anunt, draga Andreea Neferu, ca in afara de Poiana Brasov si Craiova, omanenii in Romania mai au nevoie sa ajunga si prin alte locuri decat Bulgaria. Si fiindca romanii au fost prosti acum 2000 de ani cand considerau acel traseu ca fiind un coridor stragic si poate or fi fost ei absurzi sa utilizeze acel drum fara miza, acest drum a fost construit de catre Carol al II-lea, acum vreo 80 de ani.

Daca ai fi gandit, nu doar ai fi cautat cifre, bugete si alte numere pe e-licitatie.ro, poate ai fi ajuns sa te fi intrebat de ce doamne iarta-ma aia acum 2000 de ani faceau drum pe acolo. La fel, daca te-ai fi documentat, ai fi aflat ca drumul a fost construit in vremurile de dinainte de Google de catre Carol al II-lea fiindca acest drum fara miza face legatura intre Oltenia (care nu se rezuma la Craiova ta natala) si Transilvania.

Ei bine, draga Andreea Neferu, tin sa te mai anunt ca turismul se face pe drumuri si nu doar pe autostrazi. Intr-o tara nu poti sa ai doar autostrazi, ci iti sunt necesare drumuri asfaltate pentru nenorocitii aceia care stau in varf de munte sau din sate ratacite prin praful Baraganului. Iar drumul asta fara miza de care tu vorbesti, in afara ca a fost traseul de urcat din Oltenia in Transilvania “de cand lumea si pamantul”, este si un traseu turistic spectaculos. Te intrebi oare de ce Transalpina nu are trafic? Stiai ca pana acum era un drum pe care trebuia sa il parcurgi in conditii de offroad? Te gandesti ce potential turistic are acest drum? Din cate am citit in articolul tau, nu. Drumul asta ajunge la o altitudine de peste 2000 de metri, in partea sudica are “Oltenia de sub munte” iar in nord – Transilvania. Nu cred ca pentru cei din Novaci acest drum este unul lipsit de miza. Evident, din universul tau in mijlocul caruia tronezi si toata galaxia se invarte in jurul tau, locuitorii din Novaci ar trebui sa mearga prin drumuri desfundate si sa nu aiba legatura cu Transilvania, le ajunge doar ca au drum facut pana la Ramnicu Valcea si Targu Jiu, nu?

Daca te-ai uita pe tabelul din articolul tau si ai gandi, ai observa ca multe din lucrari sunt de intretinere si reabilitare. Oricat de absurd ar parea, ca sa ai drumuri, este nevoie sa le si intretii, sa mai pui o plomba, sa mai astupi o groapa, sa mai faci un marcaj, fiindca, imi pare rau ca trebuie sa te anunt asta, drumurile nu se autoregenereaza! Si nu, Mos Craciun nu exista!

Da, stiu, se fura si se fac licitatii de ochii lumii, nu doar la drumuri, ci peste tot pe unde se poate. Dar care e legatura intre lipsa autostrazilor si mentinerea unor drumuri cu ceva asfalt pe ele? Te intrebi ingenua in articolul tau “De ce însă priorităţile CNADNR-ului în cei patru ani au fost reprezentate în mare parte de drumurile naţionale şi în special de cele care nu au un trafic auto foarte intens, aşa cum arată topul celor mai mari 30 contracte?” Te-ai gandit si invers, ca poate nu e trafic fiindca drumurile sunt proaste? Si ma rog, care sunt drumurile cu trafic foarte intens? DN1, A1 si A2? Dupa tine, doar drumurile astea trebuie reparate? Te-ai gandit ca ai nevoie inainte de a avea autostrazi, sa ai niste drumuri pe care sa ajungi la autostrazile alea?

In articolul tau vorbeste doar despre 2 drumuri ce strabat muntii. Sa inteleg ca din cauza la aceste 2 drumuri, nu avem autostrazi? Te-ai gandit ca ai nevoie sa treci muntii, din Ardeal in sudul Moldovei si Oltenia? Fiindca dupa cate sugerezi tu, daca CNADNRul ar face autostrazi, s-ar rezolva problema traficului. Si te intreb, cum ai vrea sa treci din Transilvania in “Regat” daca nu prin “creierul muntilor”? Pe autostrazi suspendate? Asta doar in creierii tai si ai lui Oprescu o fi posibil.

Acum ma intreb, oare ai fost vreodata pe cele 2 drumuri care au dat numele articolului tau? Le-oi fi cautat pe harta cand ai scris despre ele? Oare ai carnet si mergi mai mult decat de la apartamentul din Bucuresti pana la Ikea si de la Bucuresti la Craiova natala?

Notă:

Informatiile cu privire la Transalpina www.transalpina.biz

A trecut 2010. Acum e vremea inventarului. Singura realizare pe care am avut-o in acest an a fost obtinerea diplomei de master. Din pacate nu am fost suficient de hotarat sa incep un doctorat, asa ca pentru mine acea diploma a reprezentat doar un sfarsit, fara sa aduca nimic nou. Din pacate…

Sper ca anul care vine sa aduca mai mult. Pentru mine, pentru voi, pentru noi toti. Din pacate prevad ca, in Romania cel putin, va fi in cel mai bun caz un an la fel ca 2010. Lasand totusi pesimismul pentru altii,  va urez un an bun, multe realizari si mai putin egoism, pentru a putea avea si reusite colective…